Fenomenele şi procesele monetare au fost configurate şi modelate în condiţiile concrete ale epocii în care s-a format şi dezvoltat economia bazată pe diviziunea muncii şi pe schimb. Schimbul de mărfuri a implicat intermedierea monedei, economia nominală fiind o realitate de gradul doi condiţionată de diviziunea muncii, adică de economia reală. Prin poziţia sa geografică, Ţara Românească s-a aflat, în perioada de constituire ca entitate statală, la confluenţa intereselor bizantine şi otomane, dar şi sub puternica influenţă exercitată de statele cu care se învecina la sud de Dunăre şi implicit a sistemelor monetare create şi monedelor emise de acestea. Constituite ca state de sine stătătoare înaintea Ţării Româneşti, şi Moldovei de altfel, mai puternice prin forţa armelor, dar şi mai evoluate din punct de vedere economic, statele de la sud de Dunăre au avut un rol determinant în evoluţia schimburilor comerciale şi a circulaţiei monetare în acest spaţiu geografic de interferenţă între Peninsula Balcanică şi Europa Centrală. Nicolae Iorga a apreciat că secolele de confruntare cu Imperiul Otoman ce aveau să urmeze, dar şi cu puterile catolice ale Occidentului, reprezentate aici de Regatul Ungariei, cu profunde implicaţii economice şi monetare, au avut ca moment istoric decisiv anul 1359, atunci când urmaşul lui Basarab I, voievodul Nicolae Alexandru (1352-1364), susţinut de boierii ţării, adresa Patriarhiei de la Constantinopol solicitarea „de a face din ţara sa un teritoriu ortodox statornicit”.
În primele decenii de existenţă a tânărului stat dintre Dunăre şi Carpaţi, Oltenia, provincia istorică de la vest de Olt a Ţării Româneşti, se afla sub influenţa exercitată de la sud de Dunăre de Imperiul Bizantin şi întreţinea relaţii comerciale intense cu ţaratul bulgar de la Vidin, cu Serbia, precum şi cu banii croaţi de Slavonia. După invazia otomană în Balcani, ce a coincis cu procesul de fragmentare statală produs de feudalism în regiunea de nord a Imperiului Bizantin, presiunea Imperiului Otoman în expansiune s-a accentuat. Pe de altă parte, voievozii Ţării Româneşti au fost obligaţi să se opună acţiunilor militare şi să facă demersuri diplomatice în raporturile cu Regatul Ungariei. Istoricul Alex Mihai Stoenescu susţine că: „În perioada ocupată de primele domnii ale urmaşilor direcţi ai lui Basarab I până la Mircea cel Bătrân – Nicolae Alexandru (1352-1364), Vladislav I – Vlaicu (1364-1377), Radu I «Negru» (1377-1383), Dan I (1383-1386) –, domnitorul şi boierii săi au orientat politica statului într-o singură direcţie strategică: întărirea şi protejarea legăturilor cu statele fraterne de la sudul Dunării. Chiar dacă principalele acţiuni militare şi diplomatice, cu rezultate oscilante, s-au desfăşurat în relaţie cu Regatul ungar, este evident că esenţa elementelor de conflict cu acesta a constat în efortul de a împiedica pătrunderea şi controlul occidental la sudul Dunării, unde Ţara Românească şi statele desprinse din vechiul Imperiu vlaho-bulgar (…) constituiau unitatea de nord a ortodoxiei bizantine”.
Din Cuprins:
I. Scurt istoric al monedei în Oltenia, provincia istorică
de la vest de Olt a Ţării Româneşti
Monede străine folosite în Oltenia începând cu secolul al XIV-lea
Emisiunile monetare proprii ale Ţării Româneşti
Monede reale şi monede de calcul în trecutul istoric al românilor
Talerul-leu – precursorul monedei naţionale a României
II. Primul deceniu de activitate la Sucursala BNR din Craiova
Craiova la 1880
Oamenii care au dat viaţă afacerilor de bancă la Craiova
Registrele contabile – comoara arhivistică a Sucursalei BNR din Craiova
Operaţiuni de scont şi rescont la Banca Naţională a României
Sucursala BNR din Craiova deschide ghişeele prezentatorilor la scont
Bucureşti, Brăila, Craiova, Galaţi, Iaşi – oraşe privilegiate
„Produsul scomptului” – un bilanţ al primului deceniu de activitate
Scontarea portofoliului agricol – o provocare pentru BNR
Interes sporit pentru avansuri asupra efectelor publice
Beneficiarii operaţiunilor de lombard la Sucursala BNR din Craiova
Sediul Sucursalei BNR din Craiova
Un deceniu de activitate bancară după regulile bimetalismului
III. Epoca „leului de aur” în România.
Ani de prosperitate la Craiova
„Leul de aur” s-a născut greu, dar a dăinuit aproape un sfert de veac
Extinderea reţelei BNR – Deschiderea agenţiei de la T. Severin
Un „tablou” al prezentatorilor la scont la Sucursala BNR din Craiova
Casa de bancă a Fraţilor Aşer Eschenasy din Craiova
Agenţia BNR de la Caracal. Fondarea Băncii Comerţului din Craiova
Doi ani de schimbări în „tabloul” prezentatorilor la scont la Craiova
Cristalizarea nucleului sistemului bancar românesc
Agenţia BNR de la Târgu Jiu la început de drum
Seceta din anul 1899 şi criza financiară din România
Craiova după două decenii de dezvoltare durabilă
Noi instituţii de credit în România. Stabilimente industriale la Craiova
Limitarea împrumuturilor pe efecte publice la 55.200.000 lei
Criza financiară din anii 1899-1900 şi finanţele publice ale României
Şcoala Comercială din Craiova – „formator de funcţionari BNR”
Doi directori ai Sucursalei Craiova – N. Vişineanu şi Mih. A. Georgescu
Alţi slujitori la sucursala din Craiova şi agenţiile BNR din Oltenia
Administratori, conducători şi funcţionari la Sucursala BNR din Craiova
1910 – Anul morţii lui Eugeniu Carada şi Elefterie Kr. Cornetti
IV. Craiova – centru bancar regional
Sistemul bancar românesc modern la început de drum
Sucursala din Craiova şi agenţiile din Oltenia la început de secol
Ieşirea României din criză şi creşterea numărului de bănci
Înfiinţarea Agenţiei BNR de la R. Vâlcea
Activitatea de scont la unităţile BNR din Oltenia
Expansiunea sistemului bancar românesc în anii 1903, 1904 şi 1905
Înfiinţarea Băncii Calafat(ului) şi a Băncii Olteniei la Craiova
Recul conjunctural în activitatea de scont la Sucursala BNR din Craiova
Deschiderea Agenţiei BNR la Slatina
Aşezarea sistemul bancar românesc pe două paliere
O nouă structură a portofoliului la Sucursala BNR din Craiova
Împrumuturi directe versus operaţiuni de lombard
Craiova s-a modernizat finanţându-se prin împrumuturi publice
Banca Naţională a României, marile bănci, băncile provinciale
Băncile comerciale din judeţul Dolj în anii 1911-1916
Locul Doljului în cadrul reţelei naţionale de „bănci populare”
Sucursala BNR din Craiova în anii activismului statului în economie
Întreruperea vremelnică a activităţii la Sucursala BNR din Craiova
Mobilizarea generală pentru război şi efectele sale monetare
Administratori şi funcţionari la Sucursala BNR din Craiova
Un parteneriat de succes cu Şcoala Superioară de Comerţ din Craiova
Zestrea edilitară a Craiovei de dinainte de Primul Război Mondial
Bibliografie
Indice de nume
Recenzii
Nu există recenzii până acum.