Distribuția persoanelor în fiecare economie în funcție de venitul lor este similară legii Maxwell-Boltzmann întâlnită în diferite sisteme fizice. Tranzacțiile pe care oamenii le fac pentru a cumpăra lucruri care contribuie la supraviețuirea lor (în felurite moduri) îi fac mai „săraci”, diminuând sumele de bani pe care le au. Tranzacțiile de tipul „muncește și vei fi plătit” restabilesc capacitatea financiară a persoanelor vizate. Descriind acest proces drept o ecuație de difuzie, într-o geometrie cilindrică, se ajunge la o soluție canonică J0(r) a funcției Bessel, potrivită cu distribuția densității persoanelor din Paris (ca oraș tipic circular). Analiza scăderii veniturilor dezvăluie o funcție de economisire/cheltuieli care alimentează aproximativ 15%-20% din venitul total. Aceasta este o posibilă explicație a valorii frecvente de economisire de 15%-22% din PIB prezentă în diferite economii. Mai mult decât atât, o simplă ecuație pentru comportamentul dinamic al unui oraș, asupra căreia este impusă o perioadă de 365 de zile, arată că persoanele trebuie plătite la o durată de o săptămână pentru a reporni tranzacțiile. Transformările tranzacției s-au dovedit a avea un comportament „1/ venit”, fiind o măsură a capacității de a efectua tranzacții, proporțională cu probabilitatea ca întreprinderile să aibă un venit mai mare decât valoarea dată. Acest tip de comportament a fost recent identificat în diferite economii și este cunoscut sub numele de legea sau regula lui Zipf. Folosind metodele fizicii neutronice în descrierea mediului tranzacțiilor economice, acesta deschide o viziune alternativă asupra modelelor de prognoză a comportamentului sistemelor economice și arată că dimensiunea geografică a unui oraș este determinată de comportamentul/mediul de tranzacționare economică din orașul respectiv.
Lucrarea de față analizează și compară nevoile oamenilor în fiecare epocă politică și o asociază cu dezvoltarea orașului, dar mai ales cu o extindere urbană incomparabilă așa cum o vedem astăzi în București și în zonele înconjurătoare. De asemenea, încearcă să ofere un punct de vedere, pornind de la o observație simplă și totuși importantă: dacă în era socialistă cartiere întregi au fost construite în unele zone ale Bucureștiului fără rețele de utilități complete și în prezent se întâmplă același lucru, dar în case individuale construite în zone rezidențiale de extindere urbană. Cum va arăta orașul în epoca digitală și ce nevoi au locuitorii ei? Cum vor continua să se formeze orașul?
În secolul XX, și în principal în ultimii 26 de ani ai secolului XXI, datorită vitezei crescânde a proceselor economice, sociale și de mediu cu efecte în toate domeniile cunoscute de activitate, inclusiv dezvoltarea orașelor și amenajarea urbană, sub conceptul de globalizare, Bucureștiul se confruntă cu o alegere între rezolvarea problemelor sale curente sau devenirea unui oraș digital, așa cum fac majoritatea orașelor de astăzi.
Trecând prin trei epoci politice diferite, cu ideologii diferite, factorul cheie a rămas același și a continuat să modeleze orașul așa cum îl știm astăzi: nevoia umană. Oamenii au influențat dezvoltarea orașului și au fost influențați să dezvolte orașul de la Bucureștiul interbelic și cultural, la orașul socialist, iar apoi la capitala democratică a României de azi.
Din Cuprins:
- Antropologie urbană/ Urban anthropology
- Cities: Reactors for Economic Transactions (Cities and economies seen as transactions environments show a geographical behavior which may be described with the models of neutron physics giving a new light to Zipf’s law) Ionut Purica
- Urbanizarea artificială a ruralului în cadrul proceselor de globalizare și expansiune urbană – Metamorfoza mentalităților și nevoilor umane în dinamica și zonele de extindere a Municipiului București – Oana-Luiza Mihai
- Dimensiunile culturale ale impactului schimbărilor climatice și a adaptării– Permacultura, un stil de viață – Andreea Toma
- Organizare comunitară, grupuri de inițiativă cetățenească și comunități urbane în București – Lucian Zagan
- Discrepanțele Rural – Urban în Japonia – Maria Costelia Clapa
- Antropologia sănătății/ Medical Anthropology
- Azilul de bătrâni în România de azi, sau drumul de la abandonare la resemnare/
- Granny Dumping in Nowadays Romania or From Abandonment to Resignation – Sultana Avram
- Antropologie socială/ Social Anthropology
- Modelul ecologic de evaluare a violenței la elevi – factori de presiune cu impact în sfera comportamentală – Ileana Maria Mireștean, Sorina Irimie, Ioana Beldean Galea, Anda Ioana Curta, Petru Sandu, Cosmina Samoilă
- Influența spațiului virtual asupra diversificării formelor de protest – Andrei Mușat
- Percepția spațiului public în zonele SHARED SPACE – Reona Vulpe
- Umanitatea văzută în zorii Revoluției Artificiale – Rareș-Laurențiu Oprea
- Evoluția umană pe fondul dependenței de resurse naturale – Iulia Stanciu
Recenzii
Nu există recenzii până acum.