Misterul Leilor

Notă asupra Ediţiei

Evenimentele şi faptele prezentate în volumul de faţă au devenit filă de istorie cu o vechime de opt decenii, perioadă în care problema „restituirii stocului monetar românesc” din teritoriile ocupate ale Basarabiei şi Bucovinei în iunie 1940 a rămas în afara oricăror preocupări ale istoricilor români sau străini. Povara anonimatului, care a apăsat vreme îndelungată asupra acestei pagini mai puţin obişnuite din trecutul poporului şi statului român, a fost rezultatul unui concurs de împrejurări nefaste. În vremuri de restrişte, cum a fost perioada iunie 1940-iunie 1941, când în joc s-a pus independenţa şi însăşi statalitatea României, soarta banilor dintr-un teritoriu căzut pradă unui ultimatum brutal nu mai reprezenta un subiect de interes pentru o societate măcinată de frământări profunde. Mai ales că „soluţionarea problemei leilor” s-a desfăşurat în spatele cortinei, departe de ochii opiniei publice, cu documente bilaterale semnate, dar care niciodată nu au văzut lumina tiparului.

Au urmat anii grei de participare a României în campaniile militare din Est şi din Vest, de instaurare şi dominare a regimului comunist, în care porţile arhivelor au fost ferecate cu lanţuri grele, iar zeiţei Clio i-au fost puși ochelari de cai şi botniţă. După căderea comunismului, căutările cercetătorilor s-au îndreptat către evenimentele considerate de importanţă majoră care, pe bună dreptate, trebuiau să satisfacă setea de adevăr a opiniei publice după o jumătate de secol de falsuri, minciună şi interdicţii. Numeroase aspecte legate de ocuparea Basarabiei şi a părţii de Nord a Bucovinei, necunoscute sau mai puţin cunoscute societăţii româneşti până la 1989, şi-au găsit o amplă reflectare în publicaţiile autorilor români şi străini. În prezent ştiinţa istorică dispune de un patrimoniu extrem de bogat la acest capitol care oferă o imagine cuprinzătoare a momentului de început al instaurării comunismului în spaţiul românesc. În mentalul poporului român va dăinui mereu ideea că la 1940 au fost răpite părţi din „spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, dar acest popor trebuie să cunoască un adevăr mai puţin ştiut şi anume că răpitorii nu s-au mulţumit doar cu furtul de pământ, bogăţii şi sclavi pentru şantierele lor faraonice. Jefuitorii au atentat şi la portofelul societăţii româneşti.

Îndemnul pentru cunoaşterea modului în care au fost „recuperaţi” leii româneşti căzuţi în mâinile bolşevicilor la 1940 s-a conturat la sfârşitul secolului al XX-lea, în perioada pregătirii pentru publicare a volumului II al ediţiei Relaţii româno-sovietice. Documente, editat la Bucureşti în 2003. Pentru prima oară, în documentul publicat sub nr. 193 din acea ediţie, se menţiona discutarea în vara anului 1940 a problemei leilor româneşti în cadrul unei comisii mixte. În prezent se cunoaşte deja motivul şi semnificaţia abordării subiectului respectiv cu ocazia întrevederii din 19 august 1940 a ministrului Afacerilor Străine, Mihail Manoilescu, cu reprezentantul plenipotenţiar sovietic Anatoli I. Lavrentiev. În acele condiţii, toate eforturile autorului de a cunoaşte mai multe elemente în acest sens nu au avut sorţi de izbândă. Dezlegarea enigmei respective a fost posibilă doar în procesul elaborării volumului Misterul leilor. De ce acest titlu?