Cealaltă față a comuniștilor

Cartea de faţă este rezultatul cercetărilor făcute în fondul de documente şi fotografii provenite de la fostul Muzeu al Partidului aflat în prezent la Muzeul Naţional de Istorie a României. Ne-au trecut prin mâini peste 10.000 de imagini şi sute de albume, din care noi le-am ales pe cele care ni s-au părut că sunt altfel. Adică, surprind ceea ce am putea numi cealaltă faţă a comuniştilor. Ne place sau nu, dincolo de acțiunile din sfera oficială, multe dintre ele condamnabile și cu consecințe dramatice pentru România și români, cei prezentați aici au iubit, au suferit, s-au bucurat, au avut familie și prieteni. Am urmărit să aducem la cunoștința cititorilor o parte ne (sau mai puțin) cunoscută a ISTORIEI, din dorința de a crea imaginea cât mai completă a unor personaje care au avut un rol important în trecutul României.

Am împărțit personajele cărții în câteva categorii, după criterii mai mult sau mai puțin obiective, în ideea de a crea o coerență mai mare demersului nostru.

În prima categorie, Vechea gardă, i-am inclus pe cei care au activat în mișcarea socialistă și comunistă, de la începutul secolului al XX-lea și din perioada interbelică (începând cu Gheorghe Cristescu, I.C. Frimu și Cristian Racovschi și terminând cu Iordăchescu sau Voitec – aceștia din urmă numărându-se printre cei care au pus bomboana de coliva Partidului Social-Democrat).

În capitolul Ilegaliștii pot fi regăsiți câțiva dintre cei care au fost ridicați în anii puterii comuniste la rangul de eroi ai clasei muncitoare, care s-au jertfit în lupta contra burghezo-moșierimii, a fascismului și a capitalismului reacționar (Constantin David, Filimon Sărbu, Vasile Roaită etc).

Capitolul Prima linie este dedicat personajelor cu greutate din primii ani ai regimului comunist. Am ținut cont aici de rolul pe care aceste personaje l-au avut în viața politică a României în perioada instaurării comunismului. I-am avut în vedere, printre alții, pe Emil Bodnăraș, Ana pauker, Gherorghiu-dej, Vasile Luca sau Petru Groza.

Capitolul Linia a doua îi privește pe unii dintre nomenclaturiștii de frunte, care au ocupat funcții de răspundere în aparatul de partid și de stat (Moghioroș, Rangheț, Tismăneanu, Brucan, Constanța Crăciun etc.)

Ultima parte – Intelectualii, a fost denumită astfel strict din motive de studii.

Pentru că cei prezentați aici aveau studii superioare (și chiar mai mult de atât)! Ceea ce nu era puțin lucru, în condițiile în care cei mai mulți lideri comuniști români se puteau lăuda, în cel mai bun caz, cu vreo școală profesională. De aceea am inclus aici personaje precum Constantin I. Parhon, George Macovescu, Scarlat Calimachi sau Manea Mănescu.

Evident, lucrarea nu cuprinde toate personajele, cunoscute sau mai puțin cunoscute, ale lumii comuniste și socialiste românești. Și aceasta dintr-un motiv obiectiv: fondul documentar studiat de noi, nu ne-a oferit mai mult.

În ceea ce privește explicațiile imaginilor, acesteau au fost preluate, în majoritatea cazurilor, din registrele inventar, sau din albumele de fotografii.

Acolo unde aceste informații nu au fost găsite, am căutat să oferim, în principal cu ajutorul analogiei cu alte imagini, informații cât se poate de corecte.